11/apr./2023

Hapciu! Răceală sau rinită alergică?

De la primul hapciu al copilului, orice părinte intră în acțiune: oare unde ai răcit? Dar nu orice strănut e un simptom al unei răceli sau a unei gripe, există și alte situații medicale care pot avea strănutul ca simptom, inclusiv alergiile, sinuzitele, astmul, unele reacții la medicamente etc. Deci, răceală sau rinită alergică?

Este sezonul alergiilor și mulți copii se confruntă cu strănuturi și congestii nazale. Cu toate acestea, este important să se înțeleagă diferența între rinita alergică și răceala obișnuită pentru a putea alege tratamentul potrivit și apela la medicul specialist potrivit.

Simptomele rinitei alergice pot fi confundate cu cele ale unei răceli, însă există o diferență importantă. În cazul rinitei alergice, crizele pot apărea brusc și se pot repeta de mai multe ori pe zi, în funcție de expunerea la alergen. Deci, în cazul alergiilor, nu este neapărat să te simți răcit tot timpul, ci simptomele să apară brusc și sever de îndată ce copilul este expus la alergen.

Deci, cum ne dăm seama? Răceală au rinită alergică?

Cum ne dăm seama că este o răceală obișnuită?

Răceala obișnuită este cauzată de o infecție virală și poate dura între 3 și 10 zile. Printre simptomele răcelii se numără: congestie nazală, strănuturi, dureri de gât și de cap, dureri în corp și febră. Aceste simptome pot fi tratate prin odihnă, hidratare și medicamente antivirale.

Răceala apare frecvent la copii, mai ales în sezonul rece. Aceasta este o infecție virală a căilor respiratorii superioare și poate fi cauzată de mai multe tipuri de virusuri.

Simptomele comune ale răcelii la copii includ:

congestie nazală și secreții nazale apoase sau groase;
strănut;
tuse;
durere în gât sau inflamație;
durere de cap și corp;
febră ușoară sau moderată;
oboseală sau iritabilitate.

Copiii cu vârsta între 6 luni și 3 ani sunt mai predispuși la răceală decât alți copii, datorită sistemului lor imunitar care este încă în curs de dezvoltare. Copiii care frecventează grădinița sau școlile și interacționează cu alți copii sunt, de asemenea, expuși unui risc crescut de răceală.

Diagnosticarea răcelii la copii este, de obicei, bazată pe simptomele observate. În cazul în care simptomele sunt severe sau persistă mai mult de o săptămână, medicul poate efectua un examen fizic pentru a exclude alte afecțiuni. În general, nu sunt necesare teste suplimentare pentru a diagnostica răceala la copii.

Cum ne dăm seama că este rinită alergică?

Pe de altă parte, rinita alergică este o reacție alergică la factori precum polenul, praful, mucegaiul, părul de animale și alți alergeni din mediul înconjurător. Această afecțiune este cauzată de un răspuns exagerat al sistemului imunitar când acești alergeni declanșează eliberarea de histamină în organism, ceea ce provoacă mâncărimi, umflături și acumularea de lichid în mucoasa fragilă a nasului, a sinusurilor și a pleoapelor.

Tipuri principale de rinită alergică

Există două tipuri principale de rinită alergică:

rinita sezonieră, ce apare în timpul sezonului de polen, în general în primăvară și vară.
rinita perenă, care poate apărea oricând pe parcursul anului și este cauzată de prezența alergenilor.

Rinita perenă este mai frecventă în rândul copiilor mici și, de obicei, există un istoric familial de rinită alergică.

Care sunt simptomele rinitei alergice la copii?

Simptomele rinitei alergice la copii pot fi mai severe decât cele la adulți și pot include:

strănut, de regulă, în salve, de mai multe ori pe zi;
nas înfundat;
rinoree (nas care curge);
mâncărimi la nivelul nasului, gâtului, ochilor și urechilor;
sângerări nazale;
secreție nazală clară;
infecții ale urechii care revin mereu;
sforăit;
respirație pe gură;
oboseală.

Copiii cu rinită alergică pot fi iritabili, emotivi și să întâmpine probleme de concentrare, ceea ce poate afecta performanțele lor școlare și pofta de viață și energia.

Cine este expus riscului de rinită alergică?

Copiii sunt expuși riscului de rinită alergică în funcție de mai mulți factori. Acești factori includ:

Istoricul familial: Copiii care au rude apropiate care suferă de rinită alergică, astm sau eczemă sunt mai predispuși la această afecțiune.
Expunerea la alergeni: Copiii care sunt expuși la alergeni precum polenul, praful, mucegaiul, părul de animale sau alți alergeni din mediul înconjurător au un risc mai mare de a dezvolta rinită alergică.
Vârsta: Copiii mai mici de 10 ani sunt mai predispuși la rinita alergică decât adulții.
Genetica: Unele gene pot influența dezvoltarea rinitei alergice și pot fi transmise de la părinți la copii.
Stilul de viață: Copiii care trăiesc într-un mediu urban, care sunt expuși la poluarea aerului și care nu petrec mult timp în aer liber sunt mai predispuși la rinita alergică.

Cum se diagnostichează rinita alergică la copii?

Deși de multe ori rinita alergică este tratată cu superficialitate de către părinți și aparținători, diagnosticarea și ținerea acesteia sub control este esențială pentru creșterea calității vieții copiilor.

Pentru a diagnostica rinita alergică la copii, medicul pediatru efectuează un istoric medical și un examen fizic amănunțit, în timpul cărora sunt identificate simptomele și cauzele acestora. Această consultație va determina dacă simptomele sunt cauzate de un alergen sau nu. În cazul în care se suspectează rinită alergică, medicul pediatru va trimite copilul la un alergolog pentru teste specifice.

Despre alergiile la copii, principalii factori care contribuie la creșterea numărului de alergii la copii și metodele de diagnosticare a alergiilor la copii am discutat deja în articolul nostru anterior 👉 https://tinyurl.com/4mrtdcwn

Cum să profiți la maxim de vizita la medicul alergolog?

Înainte de consultația la medicul alergolog, este important să fii pregătită:

notează întrebările pe care dorești să le adresezi medicului;
asigură-te că ai toate informațiile despre istoricul medical al copilului;
notează într-un carnețel simptomele observate, condițiile în care au debutat, evoluția stării de sănătate a copilului și metodele care au dat rezultate în reducerea și/sau eliminarea simptomelor.

În timpul vizitei, asigură-te că:

iei notițe cu privire la numele tratamentelor sau testelor recomandate;
soliciți instrucțiuni clare cu privire la modul de administrare, reacții normale și adverse;
întrebi medicul la ce să te aștepți și ce trebuie să faci în caz de urgență sau dacă ai nevoie de ajutor suplimentar;
afli cum poți afla răspunsuri dacă ai întrebări suplimentare cu privire la starea de sănătate a copilului.

Cum poate fi tratată rinita alergică?

Tratamentul rinitei alergice la copii poate include o combinație de medicamente și măsuri preventive, care pot ajuta la reducerea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții copilului.

Pentru a preveni sau a reduce simptomele rinitei alergice la copii, este important să se ia măsuri preventive, cum ar fi:

evitarea alergenilor și a zonelor în care există mult praf, acarieni, mucegaiuri;
menținerea unui mediu curat și uscat în casă,
folosirea filtrelor de aer,
evitarea expunerii la polen, în caz de rinită alergică sezonieră, mai ales la primele ore ale dimineții,
menținerea comunicării eficiente cu medicul specialist alergolog.

Tratamentul alergiei este individualizat și poate fi stabilit de medicul alergolog ținând cont de mai multe aspecte:

Vârsta și starea de sănătate a copilului: Tratamentul poate varia în funcție de vârsta și starea generală de sănătate a pacientului. Copiii cu afecțiuni medicale preexistente pot necesita un tratament mai specializat.
Cauza alergiei: În funcție de alergenul care provoacă reacția alergică, medicul poate recomanda tratamente specifice. De exemplu, dacă alergia este cauzată de polen, medicul poate prescrie antihistaminice specifice pentru această alergie.
Severitatea alergiei: Tratamentul poate varia în funcție de severitatea simptomelor. În cazurile mai severe, medicul poate recomanda imunoterapie sau alte tratamente mai puternice.
Preferințele copilului: Unele tratamente pot fi mai eficiente decât altele, dar pot avea și efecte secundare. Medicul poate ține cont de preferințele și nevoile pacientului în alegerea tratamentului, precum și cât de bine poate suporta copilul anumite medicamente, proceduri sau terapii specifice.
Contraindicații medicale: Medicul poate lua în considerare și eventuale contraindicații medicale în stabilirea tratamentului. Anumite medicamente pot fi contraindicate pentru anumite afecțiuni medicale sau în cazul utilizării împreună cu alte medicamente.

În concluzie…răceală sau rinită alergică?

Este important să se consulte un medic pentru a determina ce tip de afecțiune este prezentă înainte de a începe un tratament, răceală sau rinită alergică. Dacă simptomele persistă sau se înrăutățesc, este important să se facă o evaluare pentru a se asigura că nu există alte probleme de sănătate care să contribuie la simptome. Comunicarea deschisă și fără prejudecată cu medicul este esențială pentru a obține un diagnostic precis și pentru a determina cel mai bun tratament pentru copilul tău.

La Neoped – Centru de Pediatrie, consulturile pe specializarea alergologie sunt realizate de Dr. Ramona Mureșan, medic specialist alergologie și imunologie clinică, cu experiență vastă în evaluarea și tratamentul copiilor cu probleme alergologice.

Dacă nu ești convinsă că este o alergie și ai nevoie de o părere obiectivă și o evaluare a stării de sănătate a copilului tău, nu ezita să îl programezi la unul dintre medicii pediatri ce consultă la Neoped – Centru de Pediatrie. Numele și programul acestora poate fi consultat aici: https://www.clinicaneoped.ro/echipa-medicala/

Bibliografie

American Academy of Allergy, Asthma & Immunology (AAAAI) – https://www.aaaai.org/

Mayo Clinic – https://www.mayoclinic.org/

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – https://www.cdc.gov/

National Institute of Allergy and Infectious Diseases (NIAID) – https://www.niaid.nih.gov/

WebMD – https://www.webmd.com/

Johns Hopkins Medicine – https://www.hopkinsmedicine.org/

admin

04/apr./2023

Alergiile la copii

Generalități

Alergiile la copii sunt o problemă medicală serioasă care poate afecta calitatea vieții copiilor și a
familiilor lor. Din păcate, alergiile la copii sunt tot mai frecvente în ultimii ani, iar simptomele pot varia
de la ușoare până la severe și pot fi uneori chiar mortale.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numărul copiilor care suferă de alergii a crescut
semnificativ în ultimii 10 ani.

În prezent, se estimează că aproximativ 1 din 4 copii din întreaga lume
suferă de alergii.

Conform datelor OMS, în Statele Unite, numărul copiilor cu alergii alimentare a crescut cu aproximativ
50% între anii 1997 și 2011. În Regatul Unit, numărul copiilor cu alergii a crescut cu peste 500% în ultimii
20 de ani. În plus, numărul de internări în spital cauzate de reacții alergice la alimente a crescut cu
aproximativ 50% în ultimii 10 ani.

Studiile realizate în România arată că alergiile la copii sunt o problemă medicală semnificativă, de multe
ori ignorată de părinți.

Un studiu realizat în 2016 la nivel național a arătat că 25% dintre copiii din
România suferă de alergii respiratorii, cum ar fi rinita alergică sau astmul. Același studiu a arătat că 8,5%
dintre copii suferă de alergii alimentare.

Un alt studiu realizat în 2019 în rândul copiilor din București a arătat că 44% dintre aceștia au prezentat simptome de alergie respiratorie,
iar 14,3% dintre aceștia au fost diagnosticați cu astm.
În plus, un alt studiu realizat în 2018 a arătat că prezența acarienilor și a mucegaiurilor în locuințe reprezintă un factor important în apariția și exacerbarea alergiilor la copii în
România.

Cele mai comune alergii la copii

Printre cele mai comune alergii la copii se numără:

Alergia la alimente este una dintre cele mai periculoase, deoarece poate duce la reacții
anafilactice, care pot pune viața în pericol. Printre alimentele care pot provoca alergii se numără
laptele, ouăle, arahidele, nucile și grâul.

Alergia la animale este o altă afecțiune comună la copii. Aceasta poate fi cauzată de pielea,
părul sau saliva animalelor și poate duce la simptome precum erupții cutanate, ochi înroșiți și
lacrimători și nas înfundat. Alergia la acarieni este o altă afecțiune comună, cauzată de
excrementele acestor organisme mici, care se găsesc în praf și în alte materiale organice.

Alergiile la polen și la mucegai sunt, de asemenea, frecvente la copii. Alergia la polen este
cauzată de expunerea la polenul din aer și poate duce la simptome precum strănut, mâncărime
la ochi și nas înfundat. Alergia la mucegai este cauzată de expunerea la sporii de mucegai și
poate duce la simptome precum tuse, respirație șuierătoare și ochi înroșiți.

Cele mai comune simptome ale alergiilor la copii

Simptomele pot varia de la un copil la altul și pot fi diferite în funcție de tipul de alergie. De asemenea,
simptomele pot varia în funcție de gravitatea afecțiunii.

Printre cele mai frecvente simptome se numără:

Erupții cutanate – Acestea pot fi mici și localizate sau extinse și pot apărea oriunde pe corp. Pot
fi însoțite de mâncărime și senzație de arsură.

Strănut, nas înfundat sau curgător – Aceste simptome sunt adesea asociate cu alergiile la polen
sau la acarieni și pot fi însoțite de dureri de cap, ochi înroșiți și lacrimare.

Probleme respiratorii – Alergiile pot provoca dificultăți de respirație, cum ar fi respirația
șuierătoare sau tusea.

Vărsături și diaree – Acestea sunt simptome comune ale alergiilor la alimente și pot fi însoțite de
dureri abdominale.

Umflături sau inflamații – Aceste simptome pot apărea în orice zonă a corpului și pot fi asociate
cu reacții anafilactice severe la anumite alimente sau substanțe.

Ochi înroșiți, lăcrimare sau mâncărime – Aceste simptome sunt adesea asociate cu alergiile la
animale sau la polen și pot afecta capacitatea de a vedea clar.

Principalii factori care contribuie la creșterea numărului de alergii la copii

Principalii factori care contribuie la creșterea numărului de alergii la copii identificați de OMS și alte
organizații mondiale includ:

– Mediu înconjurător poluat – Poluarea aerului poate crește sensibilitatea copiilor la alergii și
poate agrava simptomele. Poluarea poate fi cauzată de traficul rutier, industrializare și alte
activități umane.

– Alimentație nesănătoasă – Dieta neechilibrată și consumul excesiv de alimente procesate poate
crește riscul de apariție a alergiilor la copii.

– Igiena excesivă – Folosirea excesivă a dezinfectanților și a produselor de curățare poate inhiba
dezvoltarea sistemului imunitar al copiilor și poate crește sensibilitatea la alergii.

– Factori genetici – Studiile arată că predispoziția genetică poate juca un rol important în apariția
alergiilor la copii.

– Schimbările climatice – Schimbările climatice pot crește nivelurile de polen și de mucegai din aer
și pot agrava simptomele alergiilor.

Alimentele cu potențial alergen la copii pot varia în funcție de vârsta copilului, deoarece sistemul lor
imunitar se dezvoltă și evoluează în timp.

În general, există câteva alimente care sunt considerate a fi cele mai alergene și pot fi evitate în primele luni sau ani de viață ale copilului.

Acestea includ:
Laptele de vacă – este una dintre cele mai frecvente alergii alimentare la copii și poate apărea în
primele luni de viață.
Ouăle – sunt o altă sursă frecventă de alergii alimentare la copii, iar simptomele pot apărea de
obicei în primele 12-24 de luni de viață.
Arahidele – pot cauza reacții alergice severe și trebuie evitate în cazul în care există cazuri de
alergii la arahide în istoricul familial.
Fructele de mare – pot cauza reacții alergice severe și trebuie evitate în primii 2 ani de viață ale
copilului.

În plus, există și alte alimente cu potențial alergen, cum ar fi nucile, soia, grâul, peștele, semințele și
fructele cu coajă lemnoasă, care pot fi introduse în alimentația copiilor în funcție de recomandările
medicului sau alergologului. De asemenea, este important să rețineți că alergiile alimentare pot apărea
la orice vârstă și să monitorizați cu atenție reacțiile copilului la noi alimente.

Diagnosticarea alergiilor la copii

Alergia la copii poate fi diagnosticată de un medic specialist alergolog utilizând mai multe metode. Iată
câteva dintre cele mai comune:

Istoricul medical și examinarea fizică – Un medic specialist alergolog poate evalua simptomele
copilului și poate întreba despre istoricul familial de alergii și simptome pentru a ajuta la
identificarea posibilelor cauze ale reacțiilor alergice.

Teste cutanate – Aceste teste implică aplicarea unui mic strat de substanțe care pot cauza alergii
pe pielea copilului, urmată de o mică zgârietură sau înțepătură a pielii pentru a permite
substanțelor să pătrundă în piele. Dacă apar simptome precum roșeață, mâncărime sau
umflături în zona respectivă, atunci poate fi diagnosticată o alergie.

Teste sanguine – Aceste teste măsoară nivelurile de imunoglobulină E (IgE), un anticorp implicat
în reacțiile alergice, din sângele copilului. Nivelurile ridicate de IgE pot indica o alergie.

Eliminarea și provocarea – Această metodă implică eliminarea unui aliment sau a unei substanțe
suspectate că cauzează alergii din dieta copilului, urmată de reintroducerea acesteia în dietă în
mod controlat, pentru a evalua dacă apare o reacție alergică.

Testul de provocare orală – Această metodă implică administrarea controlată și treptată a
cantităților tot mai mari ale alimentului suspect de a cauza alergie copilului, sub supravegherea
unui medic specialist. Scopul acestui test este de a determina dacă alimentul respectiv provoacă
o reacție alergică și, dacă da, care sunt simptomele

Testul de respirație – Această metodă implică inhalarea sau expirarea controlată a unor
substanțe suspectate că ar cauza alergii, în timp ce funcția respiratorie este monitorizată de
către un medic specialist. Scopul acestui test este de a evalua dacă substanța respectivă
provoacă o reacție alergică și, dacă da, care sunt simptomele.

Ultimele două teste sunt efectuate sub supravegherea unui medic specialist și sunt utilizate atunci când
rezultatele altor teste nu sunt clare sau nu sunt suficiente pentru a diagnostica o alergie. Aceste teste
trebuie efectuate doar într-un mediu medical controlat, deoarece pot provoca reacții alergice severe și
periculoase.

Diagnosticarea alergiilor la copii poate fi dificilă, deoarece simptomele pot fi
asemănătoare cu alte afecțiuni.

Dacă suspectezi că micuțul tău suferă de alergii, este important să
consulți un medic pediatru sau un alergolog pediatru. Aceștia îți pot oferi un diagnostic precis și pot
recomanda cele mai bune opțiuni de tratament pentru afecțiunea copilului.

La Neoped, consulturile pe specializarea alergologie sunt realizate de Dr. Ramona Mureșan,
medic specialist alergologie și imunologie clinică, cu experiență vastă în evaluarea și
tratamentul copiilor cu probleme alergologice.

Bibliografie:

Site-ul Organizației Mondiale a Sănătății (WHO)
Studiu național privind alergiile la copii în România
Studiu privind prezența acarienilor și a mucegaiurilor în locuințe și apariția alergiilor la copii în România
Articol privind alergiile la copii din revista American Family Physician
Materiale educaționale pentru părinți și copii despre alergii și sănătatea copiilor de pe site-ul Academiei
Americane de Alergii, Asmă și Imunologie
Publicație online despre alergii alimentare din revista Pediatrics

admin

23/iun./2020

Testarea cutanată în diagnosticul alergiilor

Ce este testarea cutanată în diagnosticul alergiilor? Cum se realizează? Si cum să ne pregătim pentru testare, vom afla din randurile de mai jos.

Despre alergii se cunosc multe lucruri, sunt frecvent intalnite si afecteaza calitatea vietii atat a copiilor cat si a adultilor.

Pe langa semenele si simptomele clinice care necajesc pacientii alergici, medicul alergolog are nevoie si de o confirmare paraclinica pentru a stabili diagnosticul de alergie. Testarea cutanata a alergiilor este cel mai frecvent folosita pentru a confirma o alergie la alaergenii din aer sau la alimente.

Testarea cutanată a alergiilor, testare prick sau pricktest este cea mai folosita metoda de diagnostic a alergiilor, atat respiratorii, alimentare, dar si medicamentoase. Testarea cutanata prick consta in aplicarea unor picaturi cu alergeni standardizati in locurile marcate anterior, la nivelul antebratului. Aceste picaturi sunt apoi discret intepate cu o lanteta, care are un ac mic si foarte fin. Testarea nu este dureroasa, este usor de realizat, iar reultatul se citeste dupa 15 minute.

Alergenii aplicati pentru testarea cutanata sunt alesi de catre medicul alergolog, in functie de simptomele alergice, perioada in care apar simptomele, dupa o anamneza detaliata. Acestia pot fi din categoria de alergeni respiratori, alergeni alimentari sau medicamente.

Pentru copii, uneori este o provocare testarea cutanata la alergii. De ce? Deoarece, copiii, de multe ori, nu au rabdarea necesara pentru a sta cu manutele astfel incat sa aplici picaturile si apoi sa le intepi. Partea cu intepatul, care repet, nu este dureroasa ci doar un disconfort usor, ii streseaza cel mai tare. Dar, cu rabdare si prin joaca, am reusit intotdeauna sa fac teste cutanate, chiar si la cei mai nastrusnici copii.

Sfatul meu pentru parinti este: sa ii pregatiti pe copilasi si sa le explicati de acasa ce se va intampla la medic. Astfel vor accepta mai usor consultul si testarea cutanata. Spun asta din propria experienta cu copiii mei, dar si din experienta cu ceilalti copii.

Cum ne pregătim de testarea cutanată ?

Inainte de consultul alergologic si de testarea cutanata este bine de stiut cateva lucruri:

medicatia antialergica nu permite pozitivarea testarii, de aceea, la indicatia medicului si doar daca se poate, se intrerupe medicatia antialergica cu 4-5 zile inainte de consultul alergologic
testarea cutanata a alergiilor se poate realiza daca pielea este curata fara bubite sau alte leziuni
prezenta unei alergii, in special la nivelul pielii sau unei alergii severe, nu permite testarea cutanata
nu se poate face testare cutanata imediat dupa o alergie severa sau anafilaxie, decat dupa o perioada de 4 saptamani de la episodul alergic

Ce trebuie sa reținem este că:

testarea cutanata alergologica este cea mai folosita metoda de a diagnostica alergia
testarea cutanata prick este o metoda rapida si nedureroasa,
testarea cutanata prick se poate face atat la adulti cat si la copii
medicatia antalergica trebuie intrerupta inainte de testare, doar dupa o discutie si la indicatia medicului
testarea cutanata prick stabileste alergia la alergenii din aer, alimente sau medicamente

Va doresc multa sanatate si nu uitati, daca aveti o alergie, consultati medicul alergolog, pentru a afla cauza. Este important sa stim de ce trebuie sa ne ferim.

Dr.Ramona Mureșan

Medic specialist Alergologie și Imunologie clinică