Cum recunoști și gestionezi pubertatea întârziată sau precoce la copii

Ce este pubertatea și când începe?

Pubertatea este perioada de tranziție între copilărie și adolescență, când organismul copilului tău începe să se maturizeze și să se pregătească pentru reproducere. În mod normal, pubertatea începe între 8 și 13 ani pentru fete și între 9 și 14 ani pentru băieți.

Pubertatea este un moment de tranziție semnificativ pentru fiecare copil, care implică o serie de schimbări atât fizice, cât și emoționale. Semnele clasice ale apariției pubertății pot varia între băieți și fete, dar există unele simptome comune care semnalează începutul acestei perioade.

Semnele pubertății la fete:

1. Dezvoltarea sânilor (telarha): De obicei, este primul semn vizibil al pubertății la fete. Sânii încep să se umfle sub mamelon, într-o fază numită „botoșel”.
2. Creșterea părului pubian: Curând după începerea creșterii sânilor, fetele încep să dezvolte păr pubian. Inițial, acesta va fi moale și rar, dar ulterior va deveni mai aspru și mai dens.
3. Sporirea ratei de creștere: Fetele trec printr-o perioadă de creștere rapidă, adesea numită „saltul de creștere al adolescenței”.
4. Menstruația (menarha): Aproximativ doi ani după primele semne ale pubertății, fetele vor începe să aibă perioade menstruale.
5. Lățirea șoldurilor: Forma corpului se schimbă, șoldurile se lărgesc și talia se îngustează.

Semnele pubertății la băieți:

1. Creșterea testiculelor și a scrotului: Acesta este adesea primul semn vizibil al pubertății la băieți.
2. Creșterea părului pubian: La fel ca la fete, băieții încep să dezvolte păr pubian. Inițial, va fi moale și rar, devenind ulterior mai aspru și mai dens.
3. Creșterea penisului: După ce testiculele au început să se mărească, penisul începe să crească.
4. Sporirea ratei de creștere: Băieții, de asemenea, trec printr-un „salt de creștere” în timpul pubertății.
5. Vocea se adâncește: Cunoscut sub numele de „ruperea vocii”, acesta este un semn distinctiv al pubertății la băieți.
6. Creșterea părului facial și corporal: Băieții vor începe să dezvolte păr pe față (mustață și barbă), sub brațe și pe piept.
7. Erecții și ejaculări spontane: Băieții pot experimenta erecții și chiar ejaculări în timpul somnului (cunoscute sub numele de „emisii nocturne” sau „vise umede”).

Este important să reții că nu toate copiii vor prezenta aceste semne în aceeași ordine sau la aceeași vârstă. Fiecare copil este unic, iar pubertatea va veni la momentul potrivit pentru ei. Dacă ai preocupări legate de dezvoltarea copilului tău, nu ezita să discuți cu medicul pediatru.

Ce este pubertatea precoce?

Pubertatea precoce, cunoscută și sub numele de precocitate pubertară, apare atunci când copilul tău începe să dezvolte caractere sexuale secundare mai devreme decât vârsta standard. La fete, semnele pubertății precoce pot include dezvoltarea sânilor sau a părului pubian înainte de 8 ani, iar la băieți, aceste semne pot apărea înainte de 9 ani. Dacă observi aceste schimbări, este timpul să discuți cu medicul pediatru. Aceasta poate fi o sursă de stres și de confuzie atât pentru copil, cât și pentru părinți.

Cauzele pubertății precoce pot fi variate și includ o serie de condiții endocrinologice.

1. Pubertatea centrală precoce (PCP): Aceasta este cea mai comună formă de pubertate precoce și este cauzată de activarea timpurie a axei hipotalamo-hipofizo-gonadale, care este sistemul de control al organismului pentru maturarea sexuală. Cauzele PCP pot fi idiopatice (fără o cauză identificabilă, care sunt cele mai comune) sau organice (de exemplu, tumori cerebrale, infecții sau leziuni ale sistemului nervos central).
2. Tulburări adrenale: Glandele suprarenale, care produc o varietate de hormoni, pot cauza pubertate precoce dacă produc hormoni sexuali în exces. Aceasta este mai frecventă la fete decât la băieți. Cauzele pot include hiperplazia suprarenală congenitală și tumori ale glandelor suprarenale.
3. Tumori ovariene sau testiculare: Aceste tumori pot produce hormoni sexuali, ceea ce poate duce la apariția pubertății precoce. Deși sunt rare, sunt o cauză importantă de pubertate precoce la fete și băieți.
4. Hipo- sau hipertiroidismul: Deși mai puțin comune, tulburările tiroidiene pot cauza pubertate precoce. Tiroida reglează metabolismul corpului și, prin extensie, creșterea și maturarea.
5. Expoziția la estrogeni sau androgeni din mediul extern: Aceasta poate include medicamente cu hormoni, produse de îngrijire personală care conțin estrogeni sau androgeni și, în cazuri foarte rare, consumul de alimente sau apă contaminată cu hormoni.

Ce este pubertatea întârziată?

Pubertatea întârziată se referă la situația în care copilul tău nu prezintă semne de pubertate la vârsta la care majoritatea copiilor o fac. La fete, dacă nu se observă niciun semn de pubertate (cum ar fi creșterea sânilor) până la 13 ani sau dacă menstruația nu a început până la 16 ani, este posibil să fie vorba de pubertate întârziată. La băieți, pubertatea întârziată se poate manifesta prin lipsa creșterii testiculelor sau a părului pubian până la vârsta de 14 ani.  Acest lucru poate fi o sursă de îngrijorare și de stres pentru copil, mai ales dacă prietenii lor trec deja prin această etapă.

În timp ce unele cazuri de pubertate întârziată pot fi datorate unei maturizări lente dar în cele din urmă normale (cunoscută sub numele de „pubertate întârziată constituțională”), altele pot fi cauzate de condiții endocrinologice sau de alte probleme medicale. Iată câteva exemple:

1. Hipogonadismul hipogonadotropic: Acesta este un tip de hipogonadism (insuficiență gonadală) cauzat de o lipsă de hormoni care stimulează gonadele (testiculele la băieți, ovarele la fete) pentru a produce hormoni sexuali. Această lipsă de stimulare poate fi datorată unei varietăți de cauze, inclusiv anumite condiții genetice, leziuni ale creierului sau tumori cerebrale.
2. Hipogonadismul hipergonadotropic: Acesta este un alt tip de hipogonadism, unde gonadele sunt stimulate corespunzător de hormonii creierului, dar nu răspund corespunzător. Acest lucru poate fi datorat unei varietăți de cauze, inclusiv sindromul Klinefelter la băieți (unde există un cromozom X în plus), sindromul Turner la fete (unde există un cromozom X lipsă) sau o disfuncție a gonadelor din alte motive.
3. Tulburări tiroidiene: Atât hipotiroidismul (prea puțin hormon tiroidian), cât și hipertiroidismul (prea mult hormon tiroidian) pot cauza pubertate întârziată.
4. Insuficiența adrenală cronică: Acesta este o condiție în care glandele suprarenale nu produc suficienți hormoni, inclusiv cortizol și aldosteron. Acest lucru poate duce la o varietate de simptome, inclusiv pubertate întârziată.
5. Malnutriția sau tulburările alimentare: Un aport nutrițional adecvat este crucial pentru dezvoltarea normală a pubertății. Tulburările alimentare grave sau malnutriția, cum ar fi în cazul anorexiei nervoase, pot duce la pubertate întârziată.

Pubertatea normală vs pubertatea întârziată vs pubertatea precoce

Acest tabel prezintă o imagine generală a semnelor și reacțiilor în cazul pubertății normale, întârziate și precoce. În toate cazurile, există diferențe în ritmul și modul în care copiii trec prin pubertate, iar ceea ce este prezentat aici este doar o medie.

Cum să gestionezi pubertatea precoce sau întârziată?

Dacă suspectezi că copilul tău este într-o situație de pubertate precoce sau întârziată, primul pas este să vorbești cu medicul pediatru. Medicul pediatru sau specialist endocrinolog poate evalua simptomele, poate recomanda teste suplimentare și poate oferi orientare și sfaturi.

În funcție de cauza pubertății precoce sau întârziată, medicul poate recomanda diferite abordări de tratament. În unele cazuri, poate fi necesar un tratament hormonal pentru a încetini sau a accelera dezvoltarea. În alte cazuri, poate fi suficientă monitorizarea atentă a dezvoltării copilului și asigurarea suportului emoțional.

Dacă ai suspiciuni că copilul tău traversează o pubertate precoce sau întârziată, urmează acești pași esențiali:

1. Monitorizează și notează simptomele: Este important să observi orice schimbări pe care le consideri anormale și să le notezi. Informațiile detaliate despre momentul în care au apărut aceste schimbări și cum s-au modificat în timp pot fi extrem de utile pentru medicul tău.
2. Programează o consultație la pediatru: Medicul de familie sau pediatrul este primul punct de contact dacă ai îngrijorări cu privire la dezvoltarea copilului tău. Ei pot evalua semnele observate și pot determina dacă acestea sunt normale pentru stadiul de dezvoltare al copilului.
3. Investigații suplimentare: Dacă pediatrul consideră necesar, poate recomanda efectuarea unor teste suplimentare. Acestea pot include analize de sânge pentru a evalua nivelurile hormonilor, radiografii pentru a stabili vârsta osoasă a copilului și, în anumite situații, investigații imagistice ale creierului.
4. Consultație la un specialist: În cazul în care pediatrul suspectează o problemă de natură endocrinologică, ar putea fi necesară o consultație la un endocrinolog pediatric, specialist în tulburările hormonale la copii.

Indiferent de situație, este important să discuți deschis cu copilul tău despre schimbările prin care trece corpul său. Pubertatea poate fi o perioadă confuză și stresantă, iar suportul tău poate face o mare diferență.

Comunicarea sinceră și deschisă cu medicul pediatru este esențială

Comunicarea sinceră și deschisă cu medicul pediatru este esențială în toate etapele de creștere și dezvoltare a copilului, inclusiv în timpul pubertății. Pubertatea este o perioadă plină de schimbări majore atât pentru copil, cât și pentru familie, iar înțelegerea și navigarea acestui proces pot fi dificile.

Având discuții deschise și oneste cu medicul pediatru, vei putea:

• Aborda orice neliniști sau temeri pe care tu sau copilul le-ați putea avea.
• Înțelege ce este normal și ce nu în această etapă de dezvoltare.
• Identifica orice posibile probleme de sănătate, cum ar fi pubertatea precoce sau întârziată.
• Discuta despre opțiunile de tratament și a decide care ar fi cea mai bună pentru copil.

Este important să îți amintești că fiecare copil este unic și experimentează pubertatea în ritmul său. Cu toate acestea, dacă ai îngrijorări legate de dezvoltarea copilului tău, nu ezita să discuți cu medicul pediatru.

Pentru a afla cine sunt medicii pediatri și endocrinologi pediatric e oferă consultații la Neoped – Clinica de Pediatrie, precum și programul lor, te invităm să accesezi următorul link: ORAR.

Bibliografie

1. 1. American Academy of Pediatrics. (2021). „Stages of Puberty: A Guide for Girls and Boys”. HealthyChildren.org. Link
   2. Mayo Clinic. (2020). „Precocious puberty”. MayoClinic.org. Link

• National Institute of Child Health and Human Development. (2017). „What are the symptoms of puberty, precocious puberty, & delayed puberty?” NICHD.nih.gov. Link

1. The Endocrine Society. (2020). „Delayed Puberty”. Hormone.org. Link