Obezitatea infantilă: prevenire și gestionare. Promovăm împreună un stil de viață sănătos

Astăzi abordăm o temă foarte importantă pentru copii și viitorul lor: obezitatea infantilă. Trăim într-o lume în care junk food și mâncarea procesată sunt la tot pasul. Și este cu adevărat îngrijorător că acest stil de viață îi afectează cel mai mult pe cei mici. Obezitatea infantilă a devenit o problemă, din păcate, tot mai frecventă. Consecințele nu sunt doar fizice, ci și emoționale, și pot persista până în viața adultă. Destul de înspăimântător, nu-i așa?

Fie că ești părinte, cadru didactic sau doar o persoană care își dorește să ajute, informațiile din acest articol te vor ghida în a face alegerile corecte pentru sănătatea copiilor. Vom discuta despre factorii de risc, cum să recunoști semnele timpurii ale obezității infantile și, mai ales, cum să intervii într-un mod pozitiv. Prin urmare, să pornim împreună în această călătorie spre un viitor mai sănătos pentru copii!

Ce este obezitatea infantilă?

Obezitatea infantilă este o afecțiune care implică acumularea excesivă de grăsime corporală la copii și adolescenți. Și nu vorbim aici despre câteva kilograme în plus, ci despre o cantitate de grăsime suficient de mare încât să aibă un impact negativ asupra sănătății copilului.

Indicele de masă corporală (IMC) este o formulă simplă care folosește înălțimea și greutatea pentru a calcula o estimare a grăsimii corporale. Acesta se calculează prin împărțirea greutății unei persoane în kilograme la pătratul înălțimii în metri.

Când vine vorba despre copii și adolescenți, interpretarea IMC este puțin diferită față de cea a adulților. Aceasta se datorează faptului că cantitatea de grăsime corporală se schimbă odată cu creșterea, și este diferită între băieți și fete. Prin urmare, pentru copii și adolescenți, IMC este exprimat ca un „percentil” specific vârstei și sexului. Și se calculează doar după vârsta de 2 ani.

Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), acestea sunt categoriile de greutate pentru copii și adolescenți, bazate pe IMC:

Ce anume cauzează obezitatea infantilă?

Există o mulțime de factori care pot contribui, inclusiv comportamentul alimentar nesănătos, lipsa de activitate fizică și, uneori, factori genetici. Și mediul în care copilul crește poate juca un rol, de exemplu, prin lipsa accesului la mâncare sănătoasă.

Obezitatea infantilă poate duce la probleme de sănătate pe termen lung, precum diabetul, bolile de inimă și unele tipuri de cancer. De asemenea, poate avea efecte negative asupra stării emoționale și psihologice a copilului.

Deși situația poate părea înfricoșătoare, există soluții și este în puterea noastră să ajutăm copiii să ducă un stil de viață sănătos. Prin adoptarea unui regim alimentar echilibrat și prin încurajarea activității fizice, putem preveni și combate obezitatea infantilă.

Statistici în ceea ce privește obezitatea infantilă în România, Europa și la nivel mondial. 

În ultimii ani, ratele obezității infantile au crescut în mod alarmant la nivel global. Conform OMS, în 2016:

• aproximativ 41 milioane de copii sub 5 ani erau supraponderali sau obezi

• peste 340 de milioane de copii și adolescenți (cu vârste între 5-19 ani) erau supraponderali sau obezi.

În Europa, conform „Childhood Obesity Surveillance Initiative”, în 2018, 1 din 3 copii între 6-9 ani erau supraponderali sau obezi.

În ceea ce privește România, conform unui studiu realizat de Asociația Română de Pediatrie în 2016, prevalența obezității la copii era de aproximativ 9%. De asemenea, conform unui alt raport din 2017 de la OMS, România se afla printre primele 10 țări europene în ceea ce privește obezitatea infantilă.

Care pot fi urmările în viața de adult ale obezității infantile?

Obezitatea infantilă nu este doar o problemă de sănătate pe termen scurt – ea poate avea urmări semnificative și pe termen lung, care se pot extinde până în viața adultă.

Pe plan fizic, copiii care suferă de obezitate au o predispoziție să devină adulți obezi, ceea ce crește riscul de a dezvolta diverse afecțiuni:

1. Boli cardiovasculare: Grăsimea excesivă poate duce la hipertensiune arterială și colesterol crescut, factori de risc pentru bolile de inimă.
2. Diabet de tip 2: Obezitatea poate provoca rezistență la insulină, ceea ce duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge și la dezvoltarea diabetului de tip 2.
3. Boli respiratorii: Obezitatea poate agrava problemele respiratorii, precum astmul, și poate cauza sindromul de apnee în somn.
4. Sindromul metabolic: Acesta este un grup de condiții medicale, precum tensiune arterială ridicată, nivel ridicat de zahăr în sânge, exces de grăsime corporală în jurul taliei și niveluri anormale de colesterol sau trigliceride.

1. Probleme ale articulațiilor și oaselor: Greutatea excesivă pune presiune pe articulații și oase, ducând la probleme ortopedice ce pot afecta mobilitatea și crea dificultăți în efectuarea activităților zilnice.
2. Anumite tipuri de cancer: Există o asociere între obezitate și unele tipuri de cancer, precum cancerul de sân, colon și endometru.
3. Probleme de sănătate mintală: Copiii obezi pot experimenta depresie și anxietate, care pot continua și în viața de adult.

Obezitatea în copilărie poate avea efecte pe termen lung asupra calității vieții. Pe plan psihologic și social, copiii care suferă de obezitate pot fi ținta bullying-ului, ceea ce poate duce la probleme de sănătate mintală.

Acestea sunt riscuri, nu certitudini. Chiar dacă un copil are probleme cu greutatea în copilărie, prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin obținerea suportului necesar, el poate evita multe dintre aceste complicații și poate trăi o viață sănătoasă și fericită ca adult.

Prevenirea obezității infantile

Prevenirea este întotdeauna mai bună decât tratamentul. Iată câteva sfaturi pentru a preveni obezitatea infantilă:

1. Promovează o alimentație sănătoasă: Este important să asiguri o dietă echilibrată și nutritivă pentru copii. Aceasta ar trebui să includă o varietate de fructe și legume, cereale integrale, proteine slabe și lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Evită alimentele procesate și cele cu conținut ridicat de zahăr.
2. Încurajează activitatea fizică: Este recomandat ca un copil să aibă cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată până la intensă în fiecare zi. Aceasta poate include jocuri, sporturi, mersul pe jos sau orice alte forme de exerciții fizice care implică mișcare.
3. Limitează timpul petrecut în fața ecranelor: Timpul lung petrecut în fața televizorului, calculatorului sau a altor dispozitive electronice poate contribui la un stil de viață sedentar și la luarea în greutate. Setează limite de timp și încurajează activități care nu implică ecrane.
4. Asigură un somn adecvat: S-a demonstrat că există o legătură între privarea de somn și obezitatea la copii. Asigură-te că copilul tău obține suficient somn în fiecare noapte.
5. Educație nutrițională: Învață copilul despre importanța unei alimentații sănătoase și a unui stil de viață activ. Îi poți arăta cum să citească etichetele alimentelor și să aleagă opțiunile sănătoase.
6. Fii un exemplu: Copiii tind să imite comportamentele părinților. Arătându-i un stil de viață sănătos prin exemplul tău personal, este mai predispus să adopte și să mențină comportamente sănătoase pe termen lung.

Prin promovarea acestor comportamente sănătoase, poți ajuta la prevenirea obezității infantile și la promovarea unui stil de viață sănătos pentru copii.

Gestionarea obezității infantile

Dacă copilul se confruntă deja cu obezitate, iată câteva sfaturi care te pot ajuta să gestionezi această problemă:

1. Consiliere medicală: Este foarte important să obții sfaturi de la un medic specialist în această problemă, care poate evalua starea de sănătate a copilului și oferi recomandări personalizate. Recomandăm programarea la consult cu un medic endocrinolog pediatru și un medic gastroenterolog pediatru.
2. Înțelegerea și adoptarea schimbărilor în stilul de viață: Este important ca schimbările să fie abordate secvențial, pentru a nu supraîncărca emotional copilul. Reducerea porțiilor este primul pas. O dietă poate fi bine construită, dar nu va avea efect dacă volumul de mâncare e prea mare. De aceea, următorul pas poate fi achiziția de farfurii care să dea senzația de plin mai repede.
3. Modificări treptate ale stilului de viață: Încearcă să faci schimbări mici și treptate în dieta și activitatea fizică. Acestea pot include creșterea consumului de fructe și legume, reducerea alimentelor bogate în grăsimi sau zaharuri, încurajarea copilului să fie mai activ.
4. Activitate fizică: Asigură-te că copilul se angajează în activități fizice: mers pe jos sau cu bicicleta, participarea la sporturi organizate sau alte activități fizice.
5. Sănătatea mintală: Este esențial să fii atentă la starea emoțională a copilului tău. Obezitatea poate duce la probleme de stimă de sine și de imagine corporală.
6. Educație nutrițională: Învață copilul despre alimentele sănătoase și încurajează-l să participe la pregătirea meselor.
7. Sprijinul familiei: Încurajarea tuturor membrilor familiei să adopte un stil de viață sănătos poate ajuta la susținerea copilului.
8. Setarea obiectivelor: Stabilirea obiectivelor mici și realizabile poate ajuta copilul să rămână motivat. În loc să te concentrezi pe pierderea în greutate, obiectivele pot fi legate de comportamente, cum ar fi mersul pe jos pentru 30 de minute pe zi sau mâncatul la ore fixe (3 mese principale și 2 gustări) pe zi.

De ce este importantă comunicarea deschisă, sinceră și empatică cu copilul în gestionarea obezității infantile?

Comunicarea deschisă, sinceră și empatică cu copilul este crucială în gestionarea obezității infantile, din mai multe motive importante:

1. Înțelegerea sentimentelor copilului: Copiii care se confruntă cu obezitatea pot avea sentimente de tristețe, frustrare, rușine sau vinovăție. Prin comunicare deschisă și empatică, poți ajuta copilul să își exprime aceste sentimente și să înțelegi mai bine ce trece.
2. Susținerea și încurajarea: Schimbarea comportamentelor legate de alimentație și exerciții fizice poate fi dificilă. Copilul are nevoie de încurajare și susținere pe parcursul acestui proces.
3. Educarea: Comunicarea deschisă este esențială pentru a educa copilul despre importanța alimentației sănătoase și a activității fizice. În acest context, e bine să discuți cu copilul despre beneficiile unui stil de viață sănătos, nu doar în termeni de greutate, ci și de sănătate generală.
4. Evitarea stigmatizării: Copiii care se confruntă cu obezitatea sunt adesea ținta bullying-ului și a judecăților. Prin comunicare empatică și sinceră, poți ajuta la prevenirea stigmatizării și la creșterea stimei de sine a copilului.
5. Implicarea copilului în soluții: Copilul este mai probabil să participe la modificarea comportamentelor dacă se simte ascultat și înțeles, și dacă are ocazia să participe la luarea deciziilor.
6. Construirea unui mediu de încredere: Comunicarea sinceră și deschisă poate ajuta la construirea unui mediu de încredere în care copilul se simte confortabil să discute despre provocările cu care se confruntă și să caute ajutor atunci când este necesar.
7. Crește încrederea în sine a copilului: Abordând subiectul obezității cu delicatețe și compasiune, îi ajuți pe copil să înțeleagă că este vorba despre sănătate, nu despre aparență. Aceasta poate ajuta la îmbunătățirea stimei de sine și a încrederii în sine.
8. Încurajează responsabilitatea: Copiii care se simt în siguranță să discute despre aceste subiecte sunt mai înclinați să-și asume responsabilitatea pentru propria lor sănătate.

Promovăm împreună un stil de viață sănătos

Fiecare copil este special și necesită o abordare personalizată când vine vorba de sănătatea lui. Știm că te preocupă bunăstarea copilului tău, așa că dacă ai observat semne care te fac să suspectezi posibile probleme legate de greutatea sa, nu ezita să faci o programare la consultație specializată.

La Neoped – Centrul de Pediatrie, suntem pregătiți să te susținem și să te îndrumăm cu profesionalism și empatie. Ține minte că nu ești singură în acest demers și că împreună putem construi o strategie pentru a promova un stil de viață sănătos.

Așteptăm cu drag să ne vizitezi pentru a discuta mai multe detalii și a oferi suportul de care ai nevoie. Împreună, putem face cu adevărat o diferență! Află orarul medicilor ce consultă la Neoped – Centrul de Pediatrie aici:  ORAR.

Bibliografie

1. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – About Child & Teen BMI
2. World Health Organization (WHO) – Childhood overweight and obesity
3. World Health Organization (WHO) – The WHO Child Growth Standards
4. American Academy of Pediatrics – Stigma Experienced by Children and Adolescents With Obesity
5. District Health Department #10 (DHD10) – National Childhood Obesity Month (2022)
6. World Mapper – Obese Children
7. Asociația Internațională de Psihologie, Nutriție, Sport și Fitness – Studiu: Obezitatea în Romania – în creștere în rândul copiilor!

Tulburările glandei tiroide la copii: semne, diagnostic și opțiuni de tratament

Tulburările glandei tiroide pot apărea la orice vârstă, chiar și în copilărie. Având o varietate de simptome care pot fi greu de identificat, unele care pot părea chiar nesemnificative sau confundate cu alte afecțiuni, diagnosticarea poate fi o adevărată provocare. Atunci când tulburările glandei tiroide sunt lăsate netratate, ele pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării și creșterii copiilor, afectându-le sănătatea fizică și mentală.

În acest articol, vom explora în detaliu tulburările glandei tiroide la copii, subliniind semnele și simptomele care pot semnala prezența acestor afecțiuni. Vom aborda procesul de diagnosticare și vom discuta diferitele opțiuni de tratament disponibile, de la terapiile convenționale la cele mai recente avansări în domeniu. Scopul nostru este de a vă ajuta să înțelegeți mai bine aceste condiții și să vă oferim informațiile de care aveți nevoie pentru a recunoaște semnele precoce, pentru a facilita un diagnostic timpuriu și a asigura cele mai bune îngrijiri posibile pentru copilul dumneavoastră.

Ce este glanda tiroidă?

Glanda tiroidă este o glandă mică situată în partea din față a gâtului, chiar sub mărul lui Adam. Este în formă de fluture, având doi lobi care se întind de o parte și de alta a gâtului, uniți de o mică punte de țesut, numită istm.

La copii, glanda tiroidă are un rol critic Tiroxina (T4) și triiodotironina (T3) sunt cei doi hormoni principali secretați de glanda tiroidă. Aceștia călătoresc prin sânge la toate părțile corpului pentru a ajuta la controlul acestuia. T4 este convertit în T3, forma activă a hormonului, în organe precum ficatul și rinichii. Aceștia au un impact major asupra multor funcții ale organismului, inclusiv ritmul cardiac, tensiunea arterială, temperatura corporală și rata metabolismului – adică cât de repede corpul nostru utilizează energie. De asemenea, hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru creșterea și dezvoltarea normală a creierului la sugari și copii mici.

Glanda tiroidă produce și hormonul calcitonină, care ajută la reglarea nivelului de calciu în sânge.

Deci, putem spune că glanda tiroidă este ca un fel de „centrală electrică” pentru corpul nostru. Ea controlează cât de rapid „arde” energia corpului și cât de repede funcționează majoritatea organelor. De aceea, este extrem de important ca aceasta să funcționeze corect. Dacă produce prea mulți hormoni (hipertiroidism), corpul funcționează prea repede. Dacă produce prea puțini hormoni (hipotiroidism), totul încetinește. Ambele situații pot avea o serie de efecte adverse asupra sănătății copiilor.

Semnele ce pot indica tulburările glandei tiroide la copii

Semnele și simptomele tulburărilor glandei tiroide la copii pot varia în funcție de tipul de tulburare – hipotiroidism (când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni) sau hipertiroidism (când glanda produce prea mulți hormoni).

Hipotiroidismul poate cauza simptome cum ar fi:

• Creștere lentă și întârziere în dezvoltare
• Pubertate întârziată
• Oboseală și slăbiciune constantă
• Piele uscată și rece
• Păr fragil
• Constipație
• Sensibilitate la frig
• Vorbire lentă sau leneșă
• Un metabolism lent, care poate duce la creștere în greutate
• Probleme de concentrare și performanțe școlare slabe
• Inteligență sub medie (în cazurile severe)

Pe de altă parte, hipertiroidismul poate genera simptome ca:

• Scădere în greutate, chiar dacă copilul mănâncă normal sau mai mult decât de obicei
• Bătăi ale inimii rapide sau neregulate
• Transpirație excesivă și sensibilitate la căldură
• Comportament agitat sau nervos, hiperactivitate
• Probleme de somn
• Pubertate precoce
• Diaree
• Tremurături fine ale mâinilor

Este esențial să înțelegi că, ocazional, copilul poate experimenta simptome asemănătoare celor de mai sus fără ca acestea să fie legate de tulburările glandei tiroide. De exemplu, este normal să aibă transpirații excesive într-o zi foarte caldă sau tremurături când este nervos sau îi este frig.

Totuși, dacă observi că aceste semne și simptome persistă, se repetă sau sunt însoțite de alte simptome neobișnuite, este important să te adresezi medicului pediatru. Acestea ar putea fi semnele unor posibile tulburări ale glandei tiroide sau ale unei alte afecțiuni medicale care necesită evaluare și tratament.

Diagnosticul precoce este cheia pentru gestionarea eficientă a oricărei tulburări de tiroidă. Cu tratament adecvat, copiii pot avea o viață sănătoasă și normală. De aceea, este crucial să comunici cu medicul tău dacă ai vreun motiv de îngrijorare. Împreună, puteți asigura sănătatea și bunăstarea copilului.

Diagnostic în tulburările glandei tiroide

Dacă medicul pediatru sau medicul endocrinolog pediatru suspectează o tulburare a tiroidei, va începe, de obicei, cu o examinare fizică a copilului și un interviu detaliat pentru a afla mai multe despre simptome. Acesta poate inspecta gâtul copilului pentru a verifica dacă glanda tiroidă este mărită sau dacă există noduli.

Ar putea, de asemenea, solicita teste și analize:

1. Teste de sânge: Acestea sunt efectuate pentru a măsura nivelurile hormonilor tiroidieni (T3 și T4) și ale hormonului de stimulare a tiroidei (TSH) în sânge.
   • TSH (Hormonul de Stimulare a Tiroidei): Este produs de glanda pituitară și stimulează glanda tiroidă să producă hormoni tiroidieni. Un nivel ridicat de TSH poate indica hipotiroidism, în timp ce un nivel scăzut poate sugera hipertiroidism.
   • T3 și T4 libere: Acești hormoni sunt produși de glanda tiroidă. Nivelurile lor sunt de obicei crescute în hipertiroidism și scăzute în hipotiroidism.
2. Testul de captare a iodului radioactiv: Acest test implică administrarea unei cantități mici de iod radioactiv, apoi măsurarea modului în care glanda tiroidă preia iodul. Poate ajuta la identificarea cauzei hipertiroidismului.
3. Ecografia tiroidei: Aceasta este o imagine detaliată a glandei tiroide, care poate ajuta la identificarea nodulilor tiroidieni, a inflamației sau a altor anomalii structurale.
4. Scintigrafia tiroidei: Acesta este un test de imagistică care utilizează un izotop radioactiv pentru a obține o imagine detaliată a glandei tiroide. Poate ajuta la identificarea zonelor glandei care funcționează prea mult sau prea puțin.
5. Biopsia cu ac fin: Dacă sunt prezente noduli tiroidieni, medicul poate recomanda o biopsie cu ac fin pentru a preleva o mică mostră de țesut din nodul suspect. Acest eșantion este apoi examinat la microscop pentru a căuta celule anormale.

Opțiuni de tratament

Opțiunile de tratament pentru tulburările glandei tiroide la copii depind de tipul și severitatea tulburării. Tratamentul poate varia de la administrarea de medicamente pentru a regla nivelurile hormonilor tiroidieni, până la intervenții chirurgicale sau tratament cu iod radioactiv în cazuri mai grave sau complexe. Iată o trecere în revistă a opțiunilor de tratament disponibile:

1. Terapie cu hormoni tiroidieni: În cazul hipotiroidismului, copiii vor avea nevoie de un supliment de hormoni tiroidieni pentru a compensa producția insuficientă a glandei tiroide. Medicul va regla doza în funcție de simptomele copilului și de rezultatele testelor de sânge.
2. Medicamente antitiroidiene: În cazul hipertiroidismului, sunt utilizate medicamente care reduc producția de hormoni tiroidieni, cum ar fi metimazolul sau propiltiouracilul. Acestea ajută la normalizarea nivelului hormonilor tiroidieni.
3. Iod radioactiv: Acesta este o opțiune de tratament foarte rar utilizată la copii, dar poate fi luată în considerare în cazuri severe sau când alte tratamente nu sunt eficiente.
4. Intervenția chirurgicală: Extrem de rar în cazul copiilor, în anumite cazuri, poate fi necesară îndepărtarea unei părți sau a întregii glande tiroide. 

În ceea ce privește cele mai recente avansări în domeniu, cercetătorii continuă să studieze noi modalități de diagnosticare și tratament pentru tulburările tiroidiene. 

Indiferent de abordarea aleasă, este important să ții cont că managementul tulburărilor tiroidiene la copii este un proces de lungă durată, care necesită monitorizare regulată și ajustări ale tratamentului pentru a asigura că copilul tău are nivelurile hormonale adecvate pentru a crește și a se dezvolta normal.

Din ce cauze ar putea să apară tulburările glandei tiroide la copii?

Există mai multe motive pentru care glanda tiroidă ar putea să nu funcționeze bine la copii.

Hipotiroidismul poate apărea din cauza unei probleme congenitale, ceea ce înseamnă că copilul s-a născut cu o glandă tiroidă care nu funcționează corespunzător. Poate fi, de asemenea, cauzat de o deficiență de iod, deoarece iodul este necesar pentru producția de hormoni tiroidieni. Alte cauze posibile includ inflamația glandei tiroide (tiroidită) sau un tratament pentru o altă afecțiune tiroidiană care a afectat funcționarea glandei.

Pe de altă parte, hipertiroidismul este de obicei cauzat de boala Graves, o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar al corpului atacă glanda tiroidă, determinând producerea de prea mulți hormoni tiroidieni. Alte cauze pot include noduli tiroidieni sau inflamația glandei.

Cum poți ajuta la diagnosticarea timpurie?

Dacă suspectezi o problemă cu glanda tiroidă, este esențial să te pregătești în mod corespunzător pentru a maximiza eficiența consultației cu medicul pediatru. Iată câteva lucruri pe care le poți face pentru a vă pregăti:

1. Fă o listă cu simptomele observate: Notează toate simptomele pe care le-a prezentat copilul, chiar dacă acestea par nesemnificative. Acestea pot fi semnale importante pentru medic.
2. Istoricul medical: Asigură-te că medicul are acces la întregul istoric medical al copilului. Acesta include date despre naștere, creștere, vaccinuri, boli anterioare sau alergii. Dacă există cazuri de boli tiroidiene în familie, este foarte important să menționezi acest aspect.
3. Medicamentele curente: Fă o listă cu toate medicamentele pe care copilul le ia în prezent, inclusiv vitamine sau suplimente.
4. Pregătește-ți întrebările: Scrie o listă cu întrebări pe care dorești să le adresezi medicului. Acestea pot include întrebări despre diagnostic, opțiunile de tratament, efectele secundare ale tratamentelor, necesitatea unui regim alimentar special sau a altor modificări ale stilului de viață.

În timpul consultației, medicul va examina copilul și va pune probabil întrebări despre simptomele pe care le-ai observat, despre istoricul medical al copilului și despre stilul de viață al acestuia. Medicul ar putea decide să efectueze unele teste pentru a confirma sau exclude o tulburare tiroidiană.

Este important să discuți deschis cu medicul și să îi oferi toate informațiile relevante. Acesta este cel mai bun mod de a asigura că medicul are o înțelegere completă a situației și poate oferi cel mai eficient plan de tratament pentru copil.

Cum poți explica unui copil tulburările glandei tiroide?

Poate fi dificil să explici unui copil o problemă medicală complexă precum tulburările glandei tiroide. Însă, folosind limbajul potrivit și metafore simple, acest lucru poate fi făcut într-un mod care să fie ușor de înțeles pentru un copil. Iată o posibilă abordare:

Știi cum mașinile au un motor care le ajută să meargă? Ei bine, corpul nostru are și el un fel de ‘motor’, care ajută la funcționarea corectă a tuturor părților corpului. Acest ‘motor’ se numește glanda tiroidă. Ea este ca un mic fluture în gâtul nostru care produce o substanță specială.

Această substanță este ca un dirijor într-o orchestră, spune fiecărei părți a corpului tău cât de repede să ‘cânte’. De exemplu, îi spune inimii cât de repede să bată, îi spune stomacului cât de repede să digere mâncarea, și îi spune creierului tău cât de repede să gândească.

Uneori, ‘motorul’ nostru poate funcționa prea repede sau prea încet. Dacă funcționează prea repede, e ca și cum ai apăsa prea tare pe pedala de accelerație a unei mașini. Dacă ‘motorul’ funcționează prea încet, e ca și cum ai tot apăsa pe frână.

Așa că, ce se întâmplă cu tine este că ‘motorul’ tău nu funcționează la viteza potrivită. Dar nu trebuie să îți faci griji. Avem medicamente care ne pot ajuta să reglăm viteza ‘motorului’ tău la nivelul potrivit. Și chiar dacă va trebui să mergi la doctor mai des și să iei medicamente, vei putea să faci toate lucrurile pe care le fac și ceilalți copii.

Această explicație simplă și metafora cu motorul pot ajuta copilul să înțeleagă ce se întâmplă cu corpul său și ce înseamnă tulburările glandei tiroide. Evident, fiecare copil este diferit, așa că e posibil să fie necesar să adaptezi această explicație în funcție de nevoile și înțelegerea individuală a copilului.

Concluzie

Tulburările glandei tiroide la copii pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și dezvoltării lor, dar cu un diagnostic corect și un tratament adecvat, copilul poate continua să crească și să se dezvolte normal. Dacă observi oricare dintre semnele menționate mai sus la copilul tău, nu ezita să soliciți sfatul medicului pediatru. 

La Neoped – Centrul de pediatrie, suntem întotdeauna gata să oferim îngrijirea și suportul de care copilul tău are nevoie. Sănătatea acestuia este prioritatea noastră. Indiferent de provocările pe care le întâmpini, nu sunteți singuri în această călătorie.

Poți consulta numele și programul medicilor pediatri și specialiști endocrinologi care oferă consultații la Neoped – Clinica de Pediatrie urmând acest link: ORAR.

Bibliografie

• Pediatric Endocrine Society
• American Academy of Pediatrics
• Children’s Minnesota

Rolul nutriției în gestionarea tulburărilor endocrine la copii

Înțelegerea endocrinologiei pediatrice și a importanței nutriției în gestionarea tulburărilor endocrine la copii poate părea un subiect complex dacă nu ești familiarizată cu acest domeniu. În acest articol, explicăm cum funcționează sistemul endocrin al copilului, ce înseamnă tulburările endocrine și cum poate nutriția să joace un rol esențial în gestionarea acestora.

Înțelegerea sistemului endocrin

Sistemul endocrin este o rețea complexă de glande care produc și secretă hormoni – substanțe chimice care controlează multe funcții vitale ale corpului. Hormonii reglează creșterea și dezvoltarea, metabolismul (modul în care corpul convertește alimentele în energie), funcția sexuală și reproducerea, și chiar starea de spirit. Într-un sistem endocrin sănătos, aceste glande lucrează în armonie pentru a asigura echilibrul hormonal.

Dar, uneori, acest echilibru poate fi perturbat, rezultând tulburări endocrine. Acestea pot apărea atunci când o glandă nu funcționează corespunzător – produce fie prea mulți, fie prea puțini hormoni – sau când corpul nu poate utiliza eficient hormonii. La copii, tulburările endocrine pot avea impact asupra creșterii și dezvoltării lor normale.

Tulburările endocrine la copii

Există o serie de tulburări endocrine care pot afecta copiii, inclusiv diabetul (de tip 1 și 2), hipotiroidismul, hipertiroidismul, sindromul Cushing, deficitul de hormon de creștere și multe altele. Aceste afecțiuni pot avea o serie de simptome, unele destul de generale (cum ar fi oboseala sau schimbările de greutate), ceea ce poate face dificilă diagnosticarea lor în stadii incipiente.

Chiar și după diagnosticare, gestionarea acestor tulburări poate fi o provocare. În multe cazuri, tratamentul implică o combinație de medicamente, modificări ale stilului de viață și, de multe ori, intervenții nutriționale.

Află mai multe informații despre acest subiect din articolul nostru, Tulburări endocrine la copii

Rolul nutriției în gestionarea tulburărilor endocrine

Nutriția joacă un rol cheie în sănătatea sistemului endocrin și în gestionarea tulburărilor endocrine. Iată câteva motive pentru care nutriția este atât de importantă:

Nutrienții alimentează glandele endocrine. Glandele endocrine au nevoie de anumiți nutrienți pentru a funcționa corect. De exemplu, tiroida are nevoie de iod pentru a produce hormoni tiroidieni. Astfel, o dietă echilibrată și bogată în nutrienți esențiali poate ajuta la menținerea sănătății sistemului endocrin.

Nutriția ajută la reglarea nivelurilor hormonale. Anumiți nutrienți pot ajuta la reglarea nivelurilor hormonale. De exemplu, acizii grași omega-3 pot ajuta la reglarea nivelurilor de insulină și la prevenirea obezității.

Alimentele pot afecta absorbția medicamentelor. Unele alimente pot interfera cu absorbția medicamentelor pentru tulburările endocrine. De exemplu, anumite alimente și suplimente pot afecta modul în care organismul absoarbe medicamentele pentru tiroidă, precum sucul de grapefruit. Prin urmare, este important să se cunoască interacțiunile potențiale între alimente și medicamente.

Alimentația sănătoasă poate ajuta la prevenirea tulburărilor endocrine. O alimentație sănătoasă poate ajuta la prevenirea anumitor tulburări endocrine. De exemplu, o dietă bogată în alimente procesate și zaharuri poate crește riscul de obezitate.

Cum încorporăm nutriția în gestionarea tulburărilor endocrine

Înțelegerea importanței nutriției este doar primul pas. Pasul următor este să știm cum să o încorporăm într-un plan de gestionare a tulburărilor endocrine. Iată câteva sfaturi:

Consultați un medic pediatru cu competențe de nutriție. Acesta poate oferi sfaturi personalizate bazate pe nevoile specifice ale copilului, crea un plan de alimentație care să țină cont de tulburarea endocrină a copilului, preferințele alimentare, nivelul de activitate și alte considerente.

Abordați o alimentație echilibrată. O alimentație echilibrată, care include o varietate de alimente din toate grupele de alimente, poate ajuta la asigurarea aportului adecvat de nutrienți esențiali. Încurajează copilul să mănânce fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase.

Evită alimentele procesate și zaharurile adăugate

Alimentele procesate și zaharurile adăugate pot provoca creșteri rapide și scăderi ale nivelului de zahăr din sânge și pot crește riscul de complicații legate de tulburările endocrine.

Concluzie

Nutriția joacă un rol fundamental în gestionarea tulburărilor endocrine la copii. O abordare cuprinzătoare, care include un plan de alimentație echilibrat, monitorizare regulată și consultarea unui specialist în nutriție poate face o diferență semnificativă în viața unui copil cu o tulburare endocrină. Deși poate părea dificil la început, cu educație, sprijin și perseverență, părinții și copiii pot învăța să navigheze prin provocările pe care le prezintă tulburările endocrine.

Sănătatea și bunăstarea copilului tău sunt cele mai importante. Dacă ai nelămuriri sau întrebări, nu ezita să te adresezi medicului pediatru. Acesta este pregătit pentru a te ajuta și a te ghida pe drumul spre un stil de viață sănătos și echilibrat.

Află numele și programul medicilor pediatri și specialiști endocrinologi care oferă consultații la Neoped – Centrul de Pediatrie urmând acest link: ORAR.

Bibliografie

• Pediatric Endocrine Society
• American Academy of Pediatrics
• Children’s Minnesota

Hormonii și comportamentul în adolescență: o călătorie fascinantă

Adolescența poate fi o perioadă plină de provocări și schimbări, atât pentru părinte, cât și pentru copil, care crește și se maturizează, devenind un adolescent. Dar, te-ai întrebat vreodată ce anume stă la baza acestor transformări? Ei bine, să povestim despre ce sunt hormonii, apoi să aruncăm o privire asupra misteriosului univers creat de ei și a modului în care aceștia influențează starea emoțională și comportamentul în adolescență.

Ce sunt hormonii?

În primul rând, să înțelegem ce sunt hormonii. Hormonii sunt substanțe chimice produse de corpul nostru în anumite organe, cum ar fi glandele endocrine. Acești „mesageri chimici” călătoresc prin sânge și influențează aproape fiecare celulă, organ și funcție din corpul nostru. Ei sunt responsabili de o gamă largă de procese, inclusiv creșterea și dezvoltarea, metabolismul, reproducerea și, da, chiar și starea noastră de spirit.

Adolescența și hormonii – o legătură puternică

Când copiii intră în adolescență, corpul lor începe să producă anumiți hormoni în cantități mai mari. Hormonii sexuali, în special estrogenul la fete și testosteronul la băieți, sunt în fruntea acestor schimbări. Acești hormoni stimulează o serie de modificări fizice, inclusiv creșterea în înălțime, dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare și schimbări în compoziția corpului.

Important de reținut că acest tabel prezintă o perspectivă generalizată a dezvoltării în adolescență. Fiecare individ este unic și poate trece prin aceste etape în ritmul său propriu. În plus, dezvoltarea poate fi influențată de o serie de factori, inclusiv genetica, mediul și cultura. Mai multe detalii găsești în articolul nostru, Creșterea deficitară la copii

Hormonii și emoțiile: Un roller-coaster hormonal

Modificările nu se opresc însă la nivelul fizic. Ai observat că adolescenții pot avea stări de spirit care se schimbă rapid? Ei bine, hormonii au și o influență semnificativă asupra stării emoționale.

Estrogenul și testosteronul, de exemplu, pot avea un efect direct asupra stării de spirit. Estrogenul poate contribui la sentimentele de bunăstare și de fericire, dar, atunci când nivelurile acestuia fluctuează, poate contribui la stări de anxietate și tristețe. Testosteronul, pe de altă parte, poate influența agresivitatea și impulsivitatea.

În plus, cortizolul, cunoscut și sub numele de „hormonul stresului”, joacă și el un rol major. Adolescenții pot experimenta creșteri în producția de cortizol ca răspuns la stresul fizic și emoțional, ceea ce poate duce la sentimente de anxietate și tensiune.

Estrogenul și testosteronul

Primii hormoni care vin în minte când vorbim despre adolescență sunt estrogenul și testosteronul. Acești hormoni sexuali sunt responsabili pentru dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare, dar influențează și emoțiile și comportamentul.

La fete, estrogenul este principalul hormon sexual. Este asociat cu sentimente de bunăstare și fericire. Cu toate acestea, fluctuațiile sale pot duce la schimbări rapide de dispoziție, anxietate și tristețe.

La băieți, testosteronul este hormonul dominant. Acesta poate crește agresivitatea și impulsivitatea, în special la niveluri ridicate. Testosteronul poate stimula, de asemenea, dorința de independență, competiție și comportament de risc, care sunt adesea observate în adolescență.

Hormonii stresului: Cortizolul și adrenalina

Cortizolul, cunoscut sub numele de „hormonul stresului”, este un alt actor major în emoțiile adolescenților. Atunci când suntem stresați, corpul nostru produce cortizol pentru a ne ajuta să facem față situației. În cantități moderate, acesta poate fi benefic, dar niveluri prea ridicate sau prea scăzute de cortizol pot duce la sentimente de anxietate, depresie și iritabilitate.

Adrenalina, un alt hormon al stresului, poate provoca sentimente de nervozitate, anxietate și chiar panică. De asemenea, poate duce la insomnie, care poate exacerba stările de dispoziție instabile.

Hormonii somnului: Melatonina

Adolescența este adesea asociată cu schimbări în modelele de somn, cu mulți tineri preferând să rămână trezi până târziu în noapte și să doarmă până mai târziu dimineața. Aceste modificări sunt, în parte, datorate schimbărilor în producția de melatonină, hormonul care reglează ciclul somn-veghe. Datorită acestor schimbări, adolescenții pot avea probleme cu somnul, ceea ce poate duce la iritabilitate și dificultăți de concentrare în timpul zilei.

Cum afectează schimbările hormonale starea emoțională și comportamentul adolescenților

Adolescența este un roller-coaster hormonal care poate influența emoțiile și comportamentul în moduri diverse și uneori neașteptate. Înțelegerea acestor procese poate ajuta adolescenții și părinții lor să navigheze mai bine prin această perioadă plină de provocări. Iată câteva dintre ele:

1. Stări de spirit fluctuante

Mulți adolescenți experimentează stări de dispoziție fluctuante și pot părea emoționali sau iritabili. Acestea pot fi parțial datorate schimbărilor în nivelurile hormonale. De exemplu, estrogenul poate afecta nivelurile de serotonină, un neurotransmițător care joacă un rol cheie în reglarea dispoziției.

2. Comportament impulsiv

Creșterea nivelurilor de testosteron în timpul adolescenței poate duce la creșterea impulsivității și a asumării de riscuri. Acesta este unul dintre motivele pentru care adolescenții pot fi predispuși să se angajeze în comportamente riscante.

3. Stres și anxietate

Adolescenții se pot confrunta cu stresul și anxietatea pe măsură ce învață să navigheze prin schimbările fizice și emoționale care vin odată cu pubertatea. Hormonii pot juca un rol în aceasta, deoarece pot afecta modul în care corpul răspunde la stres.

4. Probleme de somn

Hormonii pot afecta, de asemenea, ritmurile de somn. Adolescenții pot avea dificultăți în a adormi sau a se trezi de dimineață, iar aceasta poate fi legată de schimbările hormonale.

Schimbările fizice în adolescență: dansul hormonilor

Adolescența este o etapă de tranziție între copilărie și vârsta adultă, și este marcată de o serie de schimbări fizice impresionante, care sunt toate reglate de hormoni. 

Pubertatea și hormonii sexuali

Pubertatea este momentul în care corpul unui tânăr începe să se dezvolte și să se schimbe în moduri care îi pregătesc pentru adultul care va deveni. Acest proces este declanșat și reglementat de hormonii sexuali. La ambele sexe, un hormon numit gonadotropina eliberat de glanda pituitară stimulează ovarele și testiculele să producă estrogen și testosteron. Aceasta este adevărata „pistă de lansare” a pubertății.

La fete, estrogenul provoacă dezvoltarea sânilor și a caracteristicilor sexuale feminine, inclusiv creșterea lățimii șoldurilor și creșterea grăsimii corporale în anumite zone, cum ar fi șoldurile, coapsele și sânii. Un alt hormon important, progesteronul, lucrează împreună cu estrogenul pentru a regla ciclul menstrual.

La băieți, testosteronul provoacă creșterea în înălțime, dezvoltarea masei musculare, îngroșarea vocii, creșterea părului facial și corporal, și creșterea testiculelor și a penisului. De asemenea, poate duce la apariția acneei, o problemă comună în adolescență.

Creșterea în înălțime și hormonul de creștere

Un alt semn distinctiv al adolescenței este creșterea rapidă în înălțime. Acest „salt de creștere” este controlat de hormonul de creștere (GH), care este produs de glanda pituitară. Acest hormon stimulează creșterea oaselor și a mușchilor, și joacă un rol în metabolismul grăsimilor și al zaharurilor în organism.

Transpirația și hormonii

Adolescenții încep să transpire mai mult. Aceasta este datorată activității crescute a glandelor sudoripare, stimulată de hormonii sexuali. De asemenea, glandele sebacee devin mai active în această perioadă, ceea ce poate duce la piele grasă și la acnee.

Situații în care un adolescent ar putea avea nevoie de un consult de endocrinologie

Adolescența este o perioadă de schimbări majore, majoritatea reglate de hormonii corpului, de aceea, consulturile de endocrinologie pot fi extrem de benefice. Iată câteva situații în care un adolescent ar putea avea nevoie de un consult de endocrinologie:

1. Pubertate întârziată sau precoce

Dacă un adolescent arată semne de pubertate mai devreme sau mai târziu decât colegii săi, acesta poate fi un motiv de îngrijorare. Pubertatea precoce poate duce la probleme de creștere și dezvoltare, în timp ce pubertatea întârziată poate indica o problemă hormonală. Un endocrinolog poate efectua teste pentru a determina dacă există o problemă medicală care trebuie abordată.

Află mai multe despre Pubertatea întârziată sau precoce din articolul dedicat acestui subiect: PUBERTATE ÎNTÂRZIATĂ SAU PRECOCE

2. Probleme de creștere

Dacă un adolescent este semnificativ mai înalt sau mai scund decât colegii săi de aceeași vârstă, acesta ar putea avea o problemă de creștere. Acestea pot fi cauzate de diverse probleme, inclusiv tulburări hormonale. Un endocrinolog poate efectua teste pentru a determina cauza problemelor de creștere.

3. Probleme de greutate

Dacă un adolescent are probleme semnificative de greutate – fie că este vorba de obezitate sau de subponderalitate – acest lucru poate fi un semn de probleme endocrine. Diverse afecțiuni, cum ar fi sindromul metabolic, hipotiroidismul sau diabetul, pot fi asociate cu probleme de greutate.

4. Acnee severă

Deși acneea este o problemă comuna în adolescență datorată fluctuațiilor hormonale, acneea severă sau persistentă poate fi un semn de dezechilibru hormonal, cum ar fi sindromul ovarului polichistic. Un endocrinolog poate ajuta la gestionarea acestei probleme.

5. Menstruație neregulată

La adolescente, menstruația neregulată sau dureroasă poate fi un semn de probleme hormonale. Un endocrinolog poate efectua teste pentru a determina cauza acestor probleme și poate oferi opțiuni de tratament.

Adolescența este o perioadă plină de schimbări fizice, multe dintre acestea fiind reglate de hormoni. În cazul în care un adolescent prezintă semne de dezechilibru hormonal, este important să consulte un endocrinolog pentru evaluare și tratament.

Înțelegere pentru a susține adolscentul în lupta sa cu hormonii

Înțelegerea rolului pe care îl joacă hormonii în comportamentul și emoțiile adolescenților poate ajuta la crearea unui mediu de susținere și de înțelegere pentru ei. Adolescența nu este doar o perioadă de schimbări fizice, ci și o perioadă de schimbări emoționale și psihologice semnificative.

Îți poți ajuta copilul adolescent să navigheze prin această perioadă de tranziție, comunicând deschis cu el sau ea, oferindu-i sprijin emoțional și încurajând o grijă atentă asupra sănătății lor fizice și mentale.

Deci, dacă te simți copleșită în fața comportamentului schimbător al adolescentului tău, amintește-ți că aceasta este doar o etapă de trecere, influențată în mare măsură de hormonii care dansează în ritmuri noi și necunoscute. Cu răbdare, compasiune și înțelegere, îți poți susține adolescentul sau adolescenta în această călătorie plină de provocări și schimbări.

Iată câteva sfaturi despre cum să faci acest lucru:

Comunicare deschisă și sinceră

Fii deschisă la discuții despre schimbările prin care trece, fie că sunt emoționale sau fizice. Înțelege că poate fi confuz sau nesigur și că poate avea nevoie de tine să îl ghidezi. Evită judecățile și ascultă-i întrebările și îngrijorările cu respect și răbdare.

Încurajează-le să aibă grijă de sănătatea lor

Adolescenții trec prin multe schimbări fizice și emoționale, așa că este important să îl încurajezi să aibă grijă de sănătatea sa. Vorbește despre importanța unei alimentații sănătoase, a exercițiilor fizice regulate și a unui somn suficient. Discută, de asemenea, despre impactul stresului și despre metode sănătoase de gestionare a acestuia, cum ar fi meditația sau tehnicile de respirație profundă.

Oferă un mediu de susținere emoțională

Înțelege că adolescenții pot experimenta stări de spirit fluctuante datorită schimbărilor hormonale și stresului legat de școală, prietenie, și creșterea independenței. Încurajează exprimarea emoțiilor într-un mod sănătos și oferă un mediu în care se simte confortabil să împărtășească sentimentele și temerile sale.

Setează limite clare și consecvențe

Chiar dacă este important să încurajezi independența adolescentului/adolescentei, încă are nevoie de structură și limite. Setează așteptări clare pentru comportament și discută consecințele pentru încălcarea acestor reguli.

Fii un model bun

Adolescenții învață prin observare. Prin urmare, comportamentul și atitudinile tale pot avea un impact major asupra modului în care se comportă și gândesc în lume. Încurajează comportamente sănătoase arătând cum să te îngrijești de tine, cum să gestionezi stresul și cum să te comporti cu respect față de ceilalți.

În concluzie, rolul unui părinte în viața unui adolescent este esențial pentru a-l ajuta să navigheze cu succes prin această perioadă plină de schimbări. Cu răbdare, compasiune și înțelegere, poți susține copilul tău adolescent în această etapă importantă a vieții lui.

Poți consulta numele și programul medicilor pediatri și specialiști endocrinologi care oferă consultații la Neoped – Centrul de Pediatrie urmând acest link: ORAR.

Bibliografie

• KidsHealth – Everything You Wanted to Know About Puberty

• Harvard Health Publishing – The adolescent brain: Beyond raging hormones

• ScienceDirect® – Pubertal hormones organize the adolescent brain and behavior