Bronșiolită acută

ianuarie 16, 2019 by admin
BRONSIOLITA-ACUTĂ-1-1200x800.jpg

Ce este?

Bronsiolita acuta este o afectiune frecventa a tractului respirator inferior care afecteaza bronsiolele (caile respiratorii mici ce asigura transportul aerului la plamani). Boala este caracteristica sugarului si copilului mic, cu varsta sub 2 ani, sexul masculin fiind mai frecvent afectat.

De ce apare? Cum se transmite?

Bronşiolita este cauzată, de regulă, de o infecţie virală. Virusul sincitial respirator (VSR) este responsabil de peste 60% din cazuri, cele mai multe întâlnite iarna şi la începutul primăverii. Au fost identificați şi alți agenti patogeni care cauzează boala: virusuri (adenovirusuri, virusuri gripale şi paragripale), Mycoplasma pneumoniae etc

Au fost identificați o serie de factori de risc pentru bronşiolită ca: prematuritatea, boli cronice cardio-pulmonare, deficite imune congenitale sau dobândite, malnutriția, absența alimentaţiei naturale, expunerea la fumul de țigară, condiţii socio-economice precare, frecventarea colectivității-creșa.

Transmiterea se realizează pe cale aeriană și prin contactul cu obiectele contaminate cu secreții infectante. VSR este foarte contagios. Perioada de incubaţie (cuprinsă între momentul infectării şi apariţia simptomelor) variază de la câteva zile la o săptămână.

Cum se produce?

Infecția virală declanșează un proces inflamator la nivelul bronșiolelor. Acesta determină îngroșarea peretului (implicit îngustarea lumenului) și o producție crescuta de mucus. Apare o obstructie de tip inflamator ce ingreuneaza respiratia pana la aparitia insuficientei respiratorii acute. În urma acestui proces, schimbul de gaze la nivel pulmonar este alterat, scăzând, astfel, cantitatea de oxigen din sânge.

Cum se manifestă?

Debutul este similar cu o răceală obișnuită (nas înfundat, secreții nazale apoase, tuse ușoară, scăderea apetitului, eventual febră). Aceste simptome durează 2-3 zile şi sunt urmate de agravarea tusei care devine spastica şi apariţia respiraţiei şuierătoare (wheezing).

In formele mai severe se asociază:

  • respirație rapidă și superficială (peste 50 de respiratii/minut)
  • respirație dificilă ( dispnee)
  • prin folosirea mușchilor pentru usurarea respiratiei apare tirajul intercostal, subcostal, balans toraco-abdominal
  • bătăi ale aripioarelor nazale
  • puls accelerat;
  • iritabilitate, dificultatea de a dormi, semne de oboseala sau letargie.
  • mai rar, sugarii, mai ales cei prematuri, pot avea episoade de oprire pentru scurt timp a respiratiei (apnee) inainte de a avea alte simptome.

Durata bolii : Cazurile de bronșiolita durează de obicei circa 12 zile, dar copiii care fac formele grave ale bolii pot tuși săptămâni la rând. Perioada critică o constituie primele 2-3 zile după ce copilul începe să tușească și să aibă dificultăți de respirație, apoi cedează treptat.

Evolutie : Din fericire, majoritatea cazurilor de bronşiolită sunt uşoare şi pot fi tratate la domiciliu. Antibioticele nu sunt necesare, deoarece bronşiolita este cauzată de o infecţie virală, iar antibioticele sunt eficiente numai în cazul infecţiilor bacteriene.

În cazurile grave, simptomele se pot înrăutăţi rapid. Apare cianoza periorală si a extremităților ( albăstrirea tegumentelor din jurul gurii si a unghiilor). Este posibilă deshidratarea copilului din cauza efortului respirator, a febrei şi a refuzului alimentar. Cei care suferă de o formă moderată sau severă a bolii pot avea nevoie de spitalizare, supraveghere atentă şi administrare de fluide şi oxigen. Rareori, în cazurile foarte grave, unii bebeluşi pot fi conectaţi la aparate de susţinere a respiraţiei, pentru a-i ajuta să respire până când încep să se simtă mai bine.

Complicații posibile:

  • suprainfectarea bacteriană, care determină pneumonie, bronhopneumonie, otită
  • insuficiență respiratorie
  • sindromul de deshidratare acuta
  • acidoză metabolică
  • convulsiile febrile
  • s-a constatat ca acei copiii care au avut bronșiolită au un risc mai mare de a face astm ulterior în viață. Se fac cercetări pentru a clarifica relatia dintre bronsiolita si aparitia ulterioara a astmului.

Pentru a preveni apariția bolii se recomanda luarea următoarelor măsuri: spălarea frecventă a mâinilor, evitarea zonelor aglomerate, evitarea contactului cu persoane bolnave, izolarea copiilor care sunt răciţi sau tuşesc, evitarea expunerii copiilor la fumul de tigara, aerisirea frecventă a camerei, creşterea rezistenţei generale a organismului, alimentaţie corespunzatoare varstei, alaptare exclusiva pana la 6 luni,

Cum se tratează bronşiolita acută?

  1. formele usoare se pot trata la domiciliu
  2. formele moderate si severe se interneaza in spital

Decizia în privința tratamentului o va lua medical în urma consultului !

1. Ce putem face la domiciliu?

Copilul trebuie sa fie bine hidratat cu apa plată, ceai, lapte, supă, suc de fructe, compot. Intrucât bebeluşii cu bronşiolită nu au întotdeauna chef să bea ar trebui să-i dati copilului lichide în cantităţi mici şi mai frecvente decât de obicei.
Temperatura din camera sa fie in jur de 20 grade Celsius. Aerul din locuinţă, mai ales în timpul iernii, poate usca tractul respirator şi poate face ca mucusul să fie mai lipicios. Se poate plasa un vas cu apa pe calorifer sau se poate folosi un umidificator în camera copilului, pentru a-l ajuta să elimine mucusul din căile respiratorii şi a le descongestiona, Aparatul va trebui curaţat zilnic cu soluţie specială, pentru a evita formarea mucegaiului.
Pentru a usura respiratia se recomanda pozitia sezand sau plasarea copilului pe un plan inclinat la 30-40 grade prin punerea unei perne in plus sau ridicarea capului patului.
Secretiile nazale trebuie aspirate de cate ori este nevoie si mai ales înainte de masă şi de culcare.. Se va face dezobstructia nazala prin administrarea picaturilor nazale. În caz de febră se vor administra antitermice.

2. Când e cazul de a interna copilul în spital?

Situațiile care cresc riscul unei bronșiolite severe includ: prematuritatea, vârsta mică (< 3 luni), existența unor boli asociate (malformații cardiace congenitale, boli cronice cardio-pulmonare, deficite imune). Alte criterii de internare: existența semnelor de insuficiență respiratorie (polipnee, tiraj important, scăderea saturației O2, cianoza, crize de apnee), starea generala alterată, febra mare, somnolență marcată, dificultăți de alimentație, imposibilitatea hidratarii orale, status socio-economic precar etc

Copyright © Toate drepturile rezervate | Implementat de Soft Build